Lacuri incolore: Care este diferența dintre ele și ce înseamnă denumirile MS, HS și UHS?

La prepararea lacurilor incolore, este necesar să se respecte curățenia perfectă a tuturor instrumentelor și recipientelor pe care le folosim. În aceste scopuri, este ideal să folosiți bețișoare de amestecat, pahare de amestecat de unică folosință și alte echipamente, la care nu există riscul de contaminare a lacului incolor prin utilizare repetată.

Majoritatea lacurilor incolore au un raport de amestec de 2:1, dar putem întâlni și alte rapoarte, cum ar fi 3:1, 5:1 etc. Componenta principală este întotdeauna primul număr; dacă este vorba de un lac incolor pentru vopsirea vehiculelor, a doua componentă - și, prin urmare, al doilea număr - este întăritorul.

Cel mai adesea, raportul menționat este de două părți lac incolor și o parte întăritor (2:1). La lacurile incolore, conform recomandării producătorului specific, se poate adăuga și diluant, care asigură reducerea vâscozității amestecului rezultat și capacitatea acestuia de a se uniformiza după aplicarea pe suprafață.

Lacurile incolore sunt cel mai frecvent disponibile în trei formate – prima, cea mai veche, este tehnologia MS (Medium Solid) – aceasta este cea mai veche tehnologie și, în prezent, este în mare măsură înlocuită de tehnologia HS (High Solid) și UHS (Ultra High Solid). În general, lacurile MS nu mai respectă conținutul de substanțe volatile (așa-numitele VOC) și, prin urmare, se recomandă evitarea acestor lacuri.

Lacuri Incolore MS

Lacurile incolore MS sunt formate din componente solide de dimensiuni relativ mari. Așa cum se poate observa în figura 1., recipientul este plin până la refuz, la fel ca și celelalte două recipiente – totuși, între particulele individuale există spații semnificativ diferite, iar aceste spații din lac sunt create tocmai de substanțele volatile.

Într-un lac incolor MS, există mult mai multe dintre aceste substanțe volatile și, pe măsură ce lacul se întărește pe suprafață, pierde mult din stratul final de film aplicat, tocmai datorită acestei evaporări a substanțelor volatile. Acest lac ar trebui, prin urmare, aplicat în două straturi închise (pline), de obicei la 2 bari și cu o aerisire de aproximativ 10 minute între straturi; această aerisire este necesară datorită umidității primului strat și a cantității de solvenți din acesta.

Lacuri Incolore HS

Lacurile incolore HS sunt de obicei aplicate ca un strat foarte subțire (de aderență sau de contact) și un strat plin – final. Aceste lacuri au particule de componentă solidă considerabil mai mici, așa cum se vede în figura 2. Recipientul este din nou plin până la refuz, dar particulele solide mai mici lasă mult mai puțin spațiu pentru substanțele volatile în recipient. Acest fapt ajută lacurile incolore HS să îndeplinească mai ușor niveluri mai scăzute de VOC.

Particulele mai mici înseamnă, de asemenea, că stratului transparent final este mai dens și oferă astfel posibilitatea de a crea un strat mai gros la aplicare. Este, prin urmare, posibil să se utilizeze o cantitate mai mică de material pentru a obține același strat final ca în cazul lacurilor incolore MS. Acesta este motivul pentru care lacurile incolore HS pot fi aplicate ca un strat de contact și un strat plin. Pe lângă faptul că acest proces este mai economic datorită utilizării unei cantități mai mici de material, este și mai rapid, deoarece timpul de aerisire între straturi este mult mai scurt.

Lacuri Incolore UHS

Ultimul tip este lacul incolor UHS, care este reprezentat de recipient și de figura 3. Așa cum se poate observa, între particulele componentei solide există foarte puțin spațiu pentru substanțele volatile. La prima vedere, acest lucru ar trebui să însemne că acumularea stratului de lac incolor este chiar mai mare decât în cazul lacurilor HS și ar trebui să fie suficientă aplicarea unui singur strat plin și final pe suprafață.

Într-adevăr, așa este, însă majoritatea producătorilor recomandă în continuare aplicarea unui strat de contact și apoi a unui strat final plin. Din experiență știm că aplicarea unui strat prea gros dintr-o dată are ca efect o ușoară cădere a stratului de lac pe suprafață și formarea unei nuanțe subtile de satin în luciul final.

Ca o curiozitate, se poate menționa că denumirea LAK, așa cum o întâlnim cel mai des, este de fapt incorectă. Astfel sunt denumite materialele monocomponente, cum ar fi lacurile incolore 1K la spray, care, după aplicarea pe suprafață, se usucă prin evaporarea substanțelor volatile și acțiunea aerului. Majoritatea lacurilor incolore din reparațiile auto sunt însă bicomponente și se usucă în principal sub acțiunea întăritorului după amestecarea acestor două materiale. Astfel, are loc o reacție chimică între lacul în sine și întăritor, iar acest amestec se usucă prin polimerizare.